Ce sunt criptomonedele si rețeaua blockchain?

Blockchain-urile au fost vestite ca fiind o forță perturbatoare pentru sectorul financiar, și în special cu funcțiile de plăți și bancar. Cu toate acestea, băncile și blockchain-urile descentralizate sunt foarte diferite.Blockchain este tehnologia ce securizează stocarea de criptomonede, tranzacțiile între criptomonede și relațiile informatice ce susțin scopul fiecărui proiect criptografic. Blockchain stochează informațiile electronic în format digital. Un blockchain conține liste de înregistrări (sau date) în continuă creștere, numite blocuri, care sunt legate și securizate cu ajutorul criptografiei. Ca structură de date, un blockchain este o listă simplu înlănțuită, în care legăturile între elemente se fac prin hash.

Astfel, fiecare bloc conține de obicei o legătură către un bloc anterior (un hash al blocului anterior), un timestamp și datele tranzacției.Blocurile au anumite capacități de stocare și, atunci când sunt umplute, sunt închise și legate de blocul umplut anterior, formând un lanț de date cunoscut sub numele de blockchain.

Toate informațiile noi care urmează acelui bloc nou adăugat sunt compilate într-un bloc nou format, care va fi apoi adăugat la lanț odată ce este completat. Prin design, blockchainurile sunt rezistente la modificarea datelor. Blockchainul este „un registru transparent și distribuit care poate înregistra tranzacții între două părți în mod eficient, verificabil și permanent .

Orice mișcare a unui activ în cadrul blockchain, cunoscută și sub numele de tranzacție, este înregistrată în cadrul unui bloc nou . Adăugarea fiecărui bloc și a fiecărei tranzacții este ireversibilă, menținând lanțul complet precis.

Atunci când este creat primul bloc dintr-un blockchain, hash-ul acestuia este creat simultan. Sunt necesare mai multe blocuri pentru a continua să înregistreze aceste tranzacții, care nu ar putea fi create fără ajutorul celor care minează.

Astfel, cei care se ocupă cu minatul contribuie la dezvoltarea unui blockchain prin extragerea de noi blocuri. Fiecare „miner digital” adaugă date la un nou bloc și creează un nou hash, adăugându-l astfel la lanț. De asemenea, aceștia rebuie să completeze o ecuație matematică pentru a verifica blocurile și pentru a se asigura de acuratețea lor.

Vedeți cum puteți obține promovare profile 

Când un nod de minerit creează un nou bloc, acesta este trimis instantaneu către fiecare alt nod sau utilizator din rețea (cu alte cuvinte, este distribuit). Depinde apoi de noduri să valideze tranzacția blocului. Acest întreg proces este cunoscut sub numele de mecanismul „proof of work”.

Clasificare pentru blockchain

În funcție de cine controlează blockchain sau cine are acces la această structură, se disting blockchain-uri publice și private.

Blockchainurile private sunt predominant create de companii private și guverne, numindu-se astfel pentru că nu permit accesul deschis la codul sursă spre a fi modificat, respectiv acceptat de către nodurile și minerii rețelei, motiv pentru care Blockchainurile private tind să aibă predominant proprii mineri și noduri de rețea.

Într-un blockchain public oricine poate citi, copia și propune modificări în codul sursă, chiar a-și crea propriul blockchain printr-un simplu copy-paste. Modificările de cod se numesc „propuneri de îmbunătățire” (Bitcoin Improvement Proposal în cazul Bitcoin) și sunt votate de către nodurile rețelei, necesitând un consens procentual minim.

În cazul unor modificări fundamentale ce nu ajung la un consens, blockchainul poate suferi o bifurcare rezultând în două blockchainuri cu istoric identic dar mineri separați respectiv tranzacții diferite cu începere de la data evenimentului. Utilizatorii (deținătorii) de cryptomonede pe blockchain vor obține în aceste cazuri cryptomonede în ambele blockchainuri, echivalent al sumelor deținute la momentul bifurcării. Atât utilizatorii, minerii, deținătorii de noduri cât și dezvoltatorii unui blockchain pot fi anonimi.

Ce este portofelul sau wallet-ul Blockchain

Portofelul Blockchain poate fi considerat un echivalent al unui cont bancar, întrucât acesta permite depozitarea, primirea sau trimiterea de criptomonede. Totuși, într-un astfel de portofel nu sunt stocate criptomonede, ci informațiile care confirmă deținerea acestora de către utilizator. Atunci când este realizat un transfer, acesta va fi înregistrat în Blockchain, iar soldurile celor două părți vor fi debitate, respectiv creditate corespunzător.

Clasificarea portofelelor blockchain în funcție de tipul de acces

Hot Wallet – aceste portofele sunt conectate în permanență la internet. Au avantajul că pot fi accesate ușor, iar tranzacțiile pot fi realizate rapid, însă pot prezenta riscuri de securitate dacă nu sunt gestionate corespunzător.

Cold Wallet – sunt portofele offline, folosite, de regulă, pe post de seif virtual, pentru depozitarea unor criptomonede ce nu urmează a fi tranzacționate prea curând. Oferă o securitate sporită, însă accesarea lor este mult mai dificilă.

Cum funcționează tehnologia Blockchain

Blockchain este compus din trei tehnologii distincte, care formează o bază de date distribuită, ce păstrează o listă dinamică de înregistrări, protejate de o serie de protocoale de securitate. Tehnologiile componente ale Blockchain sunt: o rețea de distribuție cu registru partajat, criptografia cu o cheie privată, o cheie publică și un stimulent menit să asigure continuitatea tranzacțiilor, păstrarea și securizarea tuturor înregistrărilor efectuate.

Concret, un Blockchain este un lanț de blocuri interconectate, securizate prin criptografie, în care legăturile dintre elementele componente se realizează printr-o cheie hash, adică printr-un șir de caractere care funcționează ca o semnătură electronică a acelui bloc, unică și imposibil de reprodus fără a cunoaște componentele inițiale care au dus la generarea sa.

Fiecare bloc component al unui Blockchain conține un hash, informații despre toate tranzacțiile efectuate și un timestamp care are rolul de a ține evidența perioadei exacte în care a fost efectuată fiecare modificare.

Pentru a funcționa în sistem distribuit, o rețea Blockchain nu este administrată de o autoritate centrală, ci de o rețea colectivă, de tip peer-to-peer, și de un server de timestamping distribuit, ceea ce permite ca toate datele înregistrate într-un bloc să nu fie modificate retroactiv de către persoane rău intenționate și pentru a oferi certitudinea că o unitate de valoare a fost transferată doar o singură dată, evitând clonarea acesteia sau dubla cheltuială.

Structura unui bloc este alcătuită din două elemente: un header și un body. În header sunt cuprinse informații  noi despre hash-ul blocului anterior, versiunea curentă a blocului, cheia hash a blocului curent, un timestamp și biții țintă. În body sunt cuprinse informațiile despre tranzacții.

Pe măsură ce noi tranzacții sunt înregistrate, baza de date va crește în dimensiuni și se vor adăuga noi blocuri, interconectate de rețeaua existentă. Pentru că este conceput ca o rețea colectivă de tip peer-to-peer, informațiile dintr-un bloc nu pot fi compromise, întrucât sunt stocate, simultan, în milioane de locuri diferite.

Ceea ce este interesant la tehnologia blockchain este faptul că este extrem de versatilă și o putem folosi într-o gamă largă de industrii. Desigur, tehnologia blockchain este cunoscută în principal pentru utilizarea sa pe piața criptomonedelor pentru a înregistra tranzacțiile. Cu toate acestea, tehnologia blockchain este utilizată acum și în alte sectoare.

Bazele acestei tehnologii au fost puse în 1991, când Scott Stornetta și Stuart Haber au luat pentru prima dată în considerare dezvoltarea unui sistem de blocuri securizate criptografic. Proiectul urma să ia amploare în următorul an, când, alături de Dave Bayer, cei doi inventatori au integrat arbori de tip Merkel în tehnologia existentă, optimizare care a îmbunătățit funcționalitatea Blockchain, întrucât făcea posibile stocarea și transferul de mai multă informație, între mai multe blocuri de date.

Primul blockchain a fost conceptualizat în anul 2008 de o persoană anonimă care s-a identificat cu numele de Satoshi Nakamoto. În 2009 a fost pus în aplicare în criptomoneda bitcoin, unde servește ca registru public și descentralizat pentru toate tranzacțiile. Blockchain este tehnologia care stă la baza bitcoin și face posibilă existența și funcționarea acestuia. Inventarea tehnologiei blockchain a făcut ca bitcoin să devină prima monedă digitală care a rezolvat problema dublei cheltuieli fără să se folosească de o autoritate centrală de încredere sau de servere centrale.

Utilizările practice ale tehnologiei Blockchain

In timp ce primele zile ale criptomonedelor si promisiunile lor exagerate, ca si alternativa la lumea bancara, au oferit blockchainului o imagine oarecum deteriorata, liderii de afaceri si chiar guvernele au inceput sa adopte aceasta „tehnologie contabila” cu capacitatea sa de a asigura volume mari de date legate de lanturi de aprovizionare care sunt complexe si adesea globale:

Starbucks foloseste blockchain pentru a le permite clientilor sa urmareasca cafeaua din latteurile lor semi-degresate pana la plantatie. Gigantul maritim Maersk a creat TradeLens, o platforma bazata pe blockchain care permite tuturor celor de-a lungul lanturilor lor extinse de aprovizionare, sa urmareasca fiecare document legat de afacerea lor. Chiar si in Estonia, technologia blockchain constituie coloana vertebrala a infrastructurii publice de date, creand atat transparenta pentru cetateni, cat si protectie impotriva manipularii datelor de catre anumite guverne straine .

Dacă sunteți în italia și aveți probleme cu electrocasnicele căutați  riparazione  elettrodomestici in milano e provincia .

Dupa adaptarea bockchainului Dick Anning afirma ca introducerea acestuia a revolutionat managementul lantului de aprovizionare al companiei, beneficiind nu doar organizatia Carl Ronnow, ci si toata lumea implicata de-a lungul lantului.

Tehnologia Blockchain poate fi asociată cu foarte multe concepte, utilizate în diverse sectoare de activitate, oferind avantaje notabile comparativ cu metodele tradiționale de stocare și distribuire a informației. Iată care sunt principalele scopuri în care este utilizată tehnologia Blockchain:

Tranzacționare de criptomonede

Una dintre cele mai populare utilizări ale tehnologiei Blockchain este cea de transfer al criptomonedelor. Datorită caracterului de registru digital, Blockchain a căpătat rapid popularitate, iar valute digitale precum Bitcoin sau Ethereum au devenit un mijloc de tranzacționare pentru persoane din întreaga lume.

Cu toate că întregul proces prin care se realizează stocarea și transferul de criptomonede sau verificarea integrității datelor poate părea complicat, în realitate, sistemul este foarte simplu de înțeles. De exemplu, în momentul în care o persoană transferă Bitcoin sau Ethereum către o altă persoană, tranzacția va fi efectuată din portofelul digital al posesorului (Blockchain wallet), criptat cu o cheie privată, cu rolul de semnătură digitală, care confirmă că tranzacția a provenit din respectivul portofel, dar și că suma care se dorește tranzacționată este una veridică.

După ce tranzacția se efectuează cu succes, toate informațiile legate de aceasta vor fi stocate într-un bloc care, după validare, va fi integrat în rețeaua de blocuri.

Întreținerea lanțului de blocuri, procesarea de tranzacții și securitatea întregului sistem sunt asigurate de o rețea de mineri care, folosindu-se de calculatoare special create, rezolvă probleme matematice complexe, primind, în schimb, o parte din criptomonedele nou emise, proporțională cu numărul de probleme matematice rezolvate.

Vot electronic

Tehnologia Blockchain face posibilă implementarea unui sistem de vot electronic care nu poate fi fraudat. Transparența oferită de această tehnologie face imposibilă ștergerea sau modificarea voturilor înregistrate fără ca această modificare să fie observată rapid. La fel ca în cazul tranzacționării de monede, și în acest caz se poate garanta anonimitatea persoanei care inițiază schimbul de date.

Programe de fidelitate

Blockchain poate fi utilizat și de către comercianți pentru implementarea unor programe de fidelitate destinate clienților săi. Un astfel de sistem poate reduce costurile de administrare a unei baze de date a clienților și poate garanta tranzacții sigure, efectuate de clienții care se folosesc de punctele de fidelitate sau de beneficiile care le sunt oferite.

Alte utilizări

Indiferent de domeniul în care este utilizată, tehnologia Blockchain reprezintă o metodă excelentă de transfer al unor date sensibile între persoane între care nu există neapărat o relație de încredere, dar și o variantă de stocare în siguranță a unor informații valoroase, fără a exista riscul ca acestea să fie compromise. Astfel, Blockchain este folosit pentru stocarea de informații medicale despre pacienți, buletine de identitate digitale, tranzacții de opere protejate prin drepturi de autor, gestionarea de contracte și de documente oficiale și multe altele.

Pentru ca aceasta tehnologie sa fie fezabila, trebuie identificate problemele si zonele ineficiente in operațiunile existente care se pot aborda prin utilizarea blockchain. Trebuie sa ne uitam acolo unde este o munca intensiva, automata, cu costuri ridicate, unde necesita un volum mare de date colectate sau o verificare suplimentara făcută de terți asupra veridicității unei operațiuni sau tranzacții.

Pe lângă domeniile menționate mai sus, tehnologia a ajuns deja si in atenția zonei HR, așteptările fiind de a simplifica prin automatizare procese si date. Chiar daca nu sunt încă multe studii de caz relevante pentru suportul funcțiilor HR(excepție făcând câteva proiecte mari deja implementate), se recomanda atenție asupra posibilelor schimbări.